Contestația împotriva deciziei de pensie de invaliditate se poate face ori de câte ori cuantumul stabilit de către Casa sectorială/județeană de pensii nu corespunde cu cel cuvenit potrivit legii. Contestația se formulează în termen de 45 de zile de comunicarea deciziei la domiciliul petiționarului.
I. Contestație pensie de invaliditate – Condiții de acordare a pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate este una dintre categoriile de pensii care se acordă în sistemul public de pensii prevăzute de Legea nr. 263/2010, de care pot beneficia persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Astfel, pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, respectiv 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
- a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
- b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
- c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
În condițiile sus menționate, beneficiază de pensie de invaliditate, atât persoana care a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat, cât şi elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale.
De asemenea, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă, și persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză.
În ceea ce privește cuantumul drepturilor de pensionare, acesta este stabilit în funcție de încadrarea persoanei într-un anumit grad de invaliditate și al stagiul de cotizare efectuat (stadiul de cotizare cuprinde vechimea în muncă și alte perioade precum concediu medical, șomajul, perioada de studii superioare efecuate în regim de frecvență, stagiu militar etc.)
Astfel, în raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:
- a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
- b) de gradul II,caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
- c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
În vederea încadrării în gradele I, II şi III de invaliditate, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, stabilește prin hotărâre criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradul de handicap.
Procedura încadrării în gradele de invaliditate se face conform art. 71 din Legea nr. 263/2010,
Referitor la stagiu de cotizare, dreptul la pensie de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat, tuturor persoanelor prevăzute în art. 68 din Legea nr. 263/2010, cu excepția persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca, și care beneficiază de pensie de invaliditate doar dacă au realizat în condiţiile legii, stagiu de cotizare.
În acest sens, la stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare de 35 de ani şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
Astfel, stagiul potenţial rezultat, nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Stagiul potențial se acordă tuturor persoanelor prevăzute la art. 68 din Legea nr. 263/2010, care au fost încadrate în gradul III de invaliditate, cu excepția persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca, încadrate în gradul I sau II de invaliditate, cărora li se acordă stagiu potenţial în condiţiile în care au realizat la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.
II. Contestație pensie de invaliditate – stabilirea pensiei
Pensia de invaliditate se stabilește prin Decizia casei teritoriale de pensii emisă în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii la casa de pensii, iar drepturile de pensie vor fi stabilite de la data înregistrării dosarului. Plata drepturilor de pensie se realizează începând cu luna următoare comunicării deciziei de pensionare.
Întocmirea dosarului în vederea pensionării are consecințe deosebite în stabilirea drepturilor de pensionare, deoarece, astfel cum reiese și din cele menționate mai sus, presupune și depunerea tuturor documentelor care conduc la stabilirea vechimii în muncă și a stagiului de cotizare.
Vechimea în muncă reprezintă perioada de timp în care persoana a desfășurat muncă permanentă în baza unui contract individual de muncă, iar stagiul de cotizare, deși, reprezintă perioada de timp echivalent al vechimii în muncă, în acest stagiu întră și perioadele de timp în care persoana a defășurat muncă în grupe (condiții speciale sau deosebite), sau s-a aflat într-o situație obiectivă de incapacitate de muncă, perioadă în care nu au fost plătite contribuțiile la asigurările sociale.
Pe cale de consecință, putem concluziona că stagiul de cotizare nu este egal cu perioada de vechime în muncă, acesta putând fi cel puțin egal sau mai mare.
Noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 263/2010, este construită in jurul principiului contributivității, stabilind că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul a achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Astfel, este esențială veridicitatea și legalitatea înscrisurilor cu privire la activitatea în muncă, precum carnetul de muncă sau adeverințele eliberate de angajatori.
Din acest motiv, Cabinetul Cândea Law Office, recomandă ca atunci când documentele menționate anterior se dovedesc a fi dificil de obținut, persoanele interesate să apeleze la ajutor juridic specializat în acest sens.
Un astfel de exemplu este dat de împrejurarea pierderii sau distrugerii carnetului de muncă.
Deși, în anumite condiții se poate obține o adeverință duplicat al acestuia, după epuizarea acestui demers, în măsura în care nu mai există date despre fostul angajator, este necesar a fi identificat serviciul de arhivare care a preluat arhiva fostului angajator. În măsura în care nu se poate identificare deținătorul arhivei sau în cazul distrugerii documentelor (statele de plată) există posibilitatea de a se solicita reconstituirea vechimii în muncă prin introducerea unei acțiuni în instanță având acest obiect.
De asemenea, adeverințele eliberate de angajatori în vederea stabilirii drepturilor de pensionare, din care pot reiese realizarea unor venituri suplimentare sau perioadele de muncă în grupe, trebuie să cuprindă anumite mențiuni exprese și elemente obligatorii precum: denumirea angajatorului, datele de identificare a persoanei, perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia, funcția, meseria sau specialitatea exercitată, denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
III. Contestație pensie de invaliditate – prevederi speciale
Cei care beneficiază de pensie de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale, iar după fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
- a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
- b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
- c) redobândirea capacităţii de muncă.
Astfel, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale, iar neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei.
De asemenea, revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare prevăzute în vederea încadrării în gradele de invaliditate.
Nu mai sunt obligați revizuirii medicale pensionarii de invaliditate persoanele care:
- a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă, constatate numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.
- b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;(în acest caz pensia de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu de către Casa de pensii).
- c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
De asemenea, Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă pot convoca pentru expertizare pensionarul, beneficiar al pensiei pentru invaliditate, iar concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
Neprezentarea din motive imputabile pensionarului la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau la centrele regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, atrage suspendarea plăţii pensiei.
În vederea reintegrării socioprofesionale, pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor care nu mai sunt supuși revizuirii medicale, sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
Neîndeplinirea acestei obligații din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării, iar suspendarea plăţii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Controlul asupra respectării programelor recuperatorii se efectuează de către Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă, , pe baza normelor metodologice emise de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, acordându-se din oficiu în cuantumul cel mai avantajos.
IV. Contestație pensie de invaliditate – procedura în instanță
Experiența practică ne-a arătat că de-a lungul timpului, casele de pensii, invocând diferite motive, au stabilit în mod nejustificat drepturile de asigurări sociale cuvenite pensionarilor, încălcându-le în acest fel drepturile prevăzute de lege.
Astfel, pentru a restabili echilibrul raportului juridic dintre părți, cei cărora le-au fost stabilite drepturile de pensie în alt cuantum decât cel cuvenit, au posibilitatea de a formula contestație împotriva deciziei de pensionare de invaliditate.
În vederea recuperării cu celeritate de către pensionari a drepturilor de pensie cuvenite, deși, intrarea în vigoare a Legii 127/2019 a fost amânată pentru data de 1 ianuarie 2024, printre dispozițiile din noua lege a pensiilor care au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial, s-au regăsit și prevederile art.139, conform cărora „(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
(2) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a prezentului articol și data intrării în vigoare a prezentei legi se contestă potrivit prevederilor alin. (1)”
Pe cale de consecință, pensionarii care se consideră neîndreptățiți de Casa de Pensii se pot adresa direct justiției prin sesizarea instanței judecătorești competente cu o contestație împotriva deciziei de pensionare în termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia.
Conform Art. 154 alin.(1) “Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul,” iar conform art. 152 și art. 153 din Legea nr. 263/2010, competența materială de soluționare în primă instanță a litigiilor cu privire la asigurările sociale, revine tribunalului.
Astfel, persoanele care ulterior stabilirii drepturilor de pensie constată diferențe între sumele stabilite și cele legal cuvenite, fie datorită unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare, fie datorită diferitelor motive invocate de Casa de Pensii în decizia de pensionare emisă, au posibilitatea de a a-și solicita drepturile legal cuvenite în instanță.
Practic, prin intermediul cererii de chemare în judecată având ca obiect contestația deciziei de pensionare, reclamantul poate solicita instanței obligarea casei de pensii care are capacitate procesuală, fie la recalcularea pensiei conform art. 107 alin. (3) din Legea nr. 236/2010, “prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.”, fie la revizuirea pensiei în vederea stabilirii cuantumului de pensie cuvenit.
Astfel, procesul începe odată cu înregistrarea la tribunal a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor care o însoțesc.
Ulterior, completul de judecată căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, dacă constată că cererea de chemare în judecată îndeplinește cerințele legale și este de competența sa, va comunica celeilalte părți obligația de a formula întâmpinare și va fixa prin rezoluție primul termen de judecată, dispunând citarea părților.
În continuare, același complet constituit potrivit legii, va efectua activitatea de cercetare, moment în care se vor prezenta probele și dezbaterea fondului procesului ce se poartă asupra împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept, invocate de părți în cererile lor sau, după caz, ridicate de către instanță din oficiu.
Când judecătorul consideră că au fost lămurite toate împrejurările cauzei, închide dezbaterile, urmând a delibera în secret asupra hotărârii ce urmează să pronunțe.
Hotărârea instanței va putea fi atacată cu apel, urmând ca acesta să fie judecat la curtea de apel competenta, așa cum este prevăzut de art. 155, alin.(1) și alin.(2) din Legea 263/2010, potrivit căruia “(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă,
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.”
De asemenea, este important de menționat și faptul că cererile în fața oricăror organe sau instanțe, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale, sunt scutite de taxa de timbru.
Contestație pensie de invaliditate – recuperarea prejudiciului
Ori de câte ori, casele teritoriale de pensii calculează și plătesc pensionarilor drepturi de pensie in cuantum mai mic decat cel cuvenit, provoacă și un prejudiciu in patrimoniul acestora, după cum poate fi constatat ulterior revizuirii pensiei.
Prin urmare, acel prejudiciu se impune reparat, astfel cum este prevăzut în dispozițiile Codului Civil la art.1530, art.1531 alin.(1), alin.(2), și art.1535 alin.(1), dar și în conformitate cu art. 107 din Legea 236/2010.
Cabinetul de avocat Cândea Law Office vă poate ajuta cu întocmirea și depunerea dosarului în vederea obținerii pensiei de invaliditatate.
Pentru mai multe informații avocații specializați în asigurări sociale din cadrul Cabinetului vă pot răspunde punctual la întrebările dumneavoastră în timp util.
Cabinetul Cândea Law Office vă oferă consultanță juridică specializată pe segmentul Asigurărilor sociale prin avocat Cândea Nasta-Ana.
Aveți posibilitatea de a ne transmite câteva detalii ale problemei dumneavoastră prin intermediul formularului de contact. Vă asigurăm de toată disponibilitatea în soluționarea cu celeritate a problemei dumneavoastră juridice.
Dotarea tehnologica moderna a cabinetului stomatologic determina precizia diagnosticului si eficienta tratamentelor, tehnologiile de varf permitand detectarea problemelor in stadii foarte timpurii si planificarea exacta a interventiilor. Echipamentele de imagistica tridimensionala, scanerele intraorale digitale si sistemele de navigatie chirurgicala reprezinta standardul actual pentru tratamentele de inalta complexitate. Aceste tehnologii reduc semnificativ invazivitatea procedurilor si imbunatatesc confortul pacientului.
Instalarea unei statii de incarcare electrica acasa necesita o analiza atenta a infrastructurii electrice existente. Primul pas este evaluarea capacitatii tabloului electric si a conexiunii la retea. Pentru o statie standard de 7 kW, este recomandata o conexiune trifazica si un tablou electric care poate suporta sarcina suplimentara. In cazul in care instalatia electrica este mai veche, s-ar putea sa fie necesara o modernizare pentru a asigura functionarea in siguranta a statiei de incarcare.
Pe langa functionalitate, rulourile antiefractie sunt disponibile intr-o gama larga de culori si finisaje, ceea ce le face usor de integrat in orice tip de design exterior. Daca ai o locuinta moderna sau una cu o arhitectura clasica, rulourile antiefractie pot fi personalizate pentru a se potrivi cu stilul casei tale. Acestea sunt disponibile in culori neutre, precum alb, gri sau negru, dar si in nuante mai indraznete, daca iti doresti sa adaugi un plus de personalitate exteriorului casei tale.
Materiale de inalta calitate si durabilitate
Este recomandat sa purtati o pereche de 
Una dintre cele mai evidente beneficii ale sesiunilor de tratament corporal este imbunatatirea sanatatii pielii. Exfolierea si hidratarea pielii sunt doua dintre cele mai comune componente ale tratamentelor corporale, iar acestea pot ajuta la imbunatatirea aspectului si texturii pielii. Exfolierea indeparteaza celulele moarte ale pielii, permitand celulelor sanatoase sa ofere un aspect mai luminos si mai radiant pielii. Hidratarea, pe de alta parte, ajuta la mentinerea pielii hidratate si sanatoase. Unele tratamente corporale pot chiar sa ajute la reducerea acneei si a altor probleme ale pielii, cum ar fi psoriazisul sau eczema.